ION

Un roman excepțional, o pictură vie a începutului de secol XX din Ardeal. Complex, verosimil, autentic și emoționant - acesta este "Ion"-ul lui Rebreanu, autorul care aduce romanul modern în România.

"Ion" se citește fără întrerupere și pentru mine a fost mai pasionant decât un roman polițist. 

Prin "Ion" am mâncat din același blid ciobit cu țăranii flămânzi și am simțit razele molcome ale soarelui de amiază pe veranda învățătorului Herdelea, printre mușcatele înflorite. 

Prin volumul "Ion" Rebreanu ne invită în marea și dezbinata familie rurală a țăranilor, intelectualilor, boierilor și arendașilor de la începutul secolului XX.

Ion al Glanetașului este personajul principal al cărții și simbolul țăranului român, cu viața, speranțele si dramele lui. De altfel, țărănimea din roman, deși individualizată prin câteva personaje puternice, poate fi analizată și ca personaj colectiv.

Ion este arhetipul țăranului însetat de pământ, dar și un bărbat viril, supus instinctelor carnale. Romanul dezvăluie simultan drama socială, dar și pe cea sentimentală a lui Ion, îndrăgostit de Florica, dar însurat cu înstărita Ana.

Rebreanu a povestit în Revista Fundaţiilor Regale, sub titlul "Mărturisiri", despre piatra de temelie a romanului său "Ion": 

"își trage originea dintr-o scenă pe care am văzut-o în satul Prislop, aproape de Năsăud, acum vreo trei decenii. Era o zi de început de primăvară. Pământul era jilav, lipicios. Ieșisem cu o pușcă la porumbei sălbateci. Hoinărind pe coastele dimprejurul satului, am zărit un țăran, îmbrăcat în straie de sărbătoare. El nu mă vedea. Deodată s-a aplecat şi a sărutat pământul. L-a sărutat ca pe o ibovnică. Scena m-a uimit şi mi s-a întipărit în minte, dar fără vreun scop deosebit, ci numai ca o simplă observaţie. Nici măcar nu am fost curios să aflu pentru ce a sărutat omul glia”.

Un roman excepțional!