Regulamentele Organice
Razboiul ruso-turc din 1828-1829 se incheie prin victoria rusilor si se semneaza Tratatul de la Adrianopol, in septembrie 1829, care confirma victoria tarista impotriva otomanilor și ascendența politică a rusilor în regiunile romanesti.
Asadar, acest tratat instutuia Rusia ca putere protectoare a Principatelor Romane.
Regulamentul organic (în rusă Органический регламент, transliterat: Organiceski reglament) a fost prima lege organică cvasiconstituțională în Principatele Dunărene, deci în Țara Românească și Moldova.
A fost promulgată în 1831-1832 de către autoritățile imperiale rusești și a rămas valabilă până în anul 1856, cand inceteaza protectoratul rusesc.
Regulamentele Organice au pus bazele modernizarii tarii si au dat primul sistem comun de guvernare.
Continutul initial al Regulamentelor (legea de baza a tarii) a fost redactat de 8 boieri - 4 din Moldova si 4 din Tara Romaneasca.
Cele două state se aflau sub suzeranitate otomană din secolul al XV-lea, dar Rusia dorea să rămână influentă în principatele danubiene, pentru a contracara influența Imperiului Austriac.
Tratatul de la Adrianopol, alături de acele prevederi referitoare la autonomia Greciei sau Serbiei, conținea un act separat, adițional, privind organizarea Principatelor (Actul osăbit pentru prințipaturile Moldova și Țara Românească), prin care alegerea Domnului urma a fi făcută de către o Adunare extraordinară „calificată să exprime dorinţa naţiunii”, alcătuită din clerul înalt, marea boierime şi deputaţii judeţelor, oraşelor şi breslelor; înfiinţarea unei visterii publice care să strângă toate veniturile, ulterior stabilindu-se cheltuielile statului. De asemenea, se cere un recensământ al contribuabililor în cele două Principate;
Tara Romaneasca atunci a obtinut si controlul asupra fostelor raiale turcesti Braila, Giurgiu si Turnu Magurele.
De asemenea, se obtine libertate a comertului, libertate de navigatie pe Dunare si se creeaza o flota navala in ambele Principate.
Ocupatia rusa asupra Principatelor si orasului bulgar Silistra a durat pana la plata reparatiilor de razboi de catre otomani - condiția retragerii trupelor ruse din Principate a fost ca sultanul să achite suma de 11.500.000 ducați ca despăgubiri de război (ocupatia militara a durat pana in 1934).
Primul guvernator rus a fost Feodor Pahlen, numit inainte de incheierea pacii, urmat de Piotr Jeltuhin si Pavel Kiseleff (din 1829- 1834).
Kiseleff este descris ca moderat, intelept, spirit reformator, politician abil si bun administrator.
Kiseleff face schimbari profunde de ordin social, politic, economic, militar si chiar cultural (iluminat public, pavarea strazilor, repararea drumurilor si a podurilor, construire de scoli, cazarmi, primarii, inchisori, lucrari de aducere a apei, cumpara pompe de apa pentru stingerea incendiilor) opreste epidemia de ciuma si holera, rezolva criza alimentara prin import de grane de la Odesa, , porturile dunarene Braila si Giurgiu revin Tarii Romanesti, portul Galati intra in componenta Moldovei.
Tot Kiseleff modernizeze domeniul fiscal prin măsuri de înlăturare a abuzurilor la strângerea dărilor, reformeaza politia, ia masuri pentru siguranta publica, introduce contabilitatea si bugetul in aparatul de stat, s-au luat primele masuri pentru instituirea pensiilor dupa criterii clare si fixe (nu dupa placul domnitorului), se pun bazarele sistemului educational si sanitar, se infiinteaza un corp de medici care sa se ocupe de igiena publica si sanatatea populatiei, se reglementeaza sistemul farmaciilor, al moastelor si al copiilor gasiti, s-a reorganizat sistemul de posta, s-au instituit actele de stare civila, s-au facut recensaminte, a at nume strazilor si caselor etc
A fost si artizanul modernizării oraşelor, în special a Bucureştiului, pentru care a format de comisie "de infrumusetare".
În timpul administraţiei Kiseleff, în 1830, sunt retrocedate şi raialele Turnu, Giurgiu şi Brăila împreună cu 30 de insule din jur şi se delimitează graniţele cu Imperiul Otoman.
Regulamentul Organic intra in vigoare in 1831 in Tara Romaneasca si in 1832 in Moldova (Kiseleff nici nu a mai asteptat ratificarea documentului de catre sultan si l-a aplicat imediat).
Actul adiţional al Convenţiei de la Akkerman (Cetatea Alba) cuprindea prevederi ce confereau Principatelor române dreptul de a avea reglementări proprii de ordine interioară şi anulau principiul domniilor fanariote.










Comentarii
Trimiteți un comentariu
Spune-ti si tu parerea