Istoria Germaniei 2

Triburile germanice erau asezate pasnic in interiorul imperiului roman in calitate de grupuri de soldati-mercenari sau soldati-coloni sau federati (cete si triburi intregi asezate pe baza unui tratat, primeau pamant si serveau in armata romana sub comanda propriilor sefi).

Se produce o fuziune intre institutiile germane si cele romane, care sta la baza structurilor politice feudale din Europa apuseana.

In timpul lui Clovis se trece de la arianism la catolicism.

Dintre populatiile germanice asezate in Galia cei mai importanti au fost francii salieni (zona Flandra si Brabant) si francii ripuari (Alsacia si Lorena).

Dupa cucerirea Galiei romane se constituie statul franc, cel mai puternic din Apus si condus de dinastia Merovingienilor.

In 486 Clovis inlatura total stapanirea romana din Galia.

Dupa prabusirea imperiului roman de apus, un franc salian, Siagrius, ia in stapanire regiunea dintre Somme, Meuse si Loara.

Dar Clovis, alt franc salian, il invinge pe Siagrius, cucereste Galia si Alsacia, trece la catolicism si e ales rege de catre francii ripuari 509.

Concomitent cu Clovis, Teodoric formeaza regatul ostrogot (zona Italiei).

Prin opera celor doi, Clovis si Theodoric, se incheie marea migratie in Europa apuseana. 

Asadar, triburile germanice s-au asezat intr-un teritoriu vast si au avut contributie mare la formarea a multe popoare si limbi, mai ales german, francez, italian, englez, spaniol si portughez.

Prin franci, de acum inainte, nu se va mai intelege tribul franc, ci poporul statului franc.

Dupa decaderea puterii regale in sec 8 urmeaza dinastia carolingiana (de la Carol Martel). 

Pepin este primul rege al dinastiei carolingiene, dar imperiul carolingian ajunge la apogeu in vremea lui Carol cel Mare (768-814).

In imperiu unele populatii vorbeau dialect german, altele dialecte romane.

Carol ce Mare este un personaj-cheie al istoriei europene, deoarece prin imperiul sau a pus bazele viitoarei Germanii. Tot el a avut si primul proiect al unei Europe unitare - pater cu valente imperiale (precursor al UE de azi).

Domnia lui Carol a insemnat o perioada de redresare totala. In Galia s-a produs dupa o anarhie, in tmp ce in Alemania cucerita si evanghelizata, are loc un progre social evident.

Sub domnia lui Carol cel Mare imperiul ajunge de la Pirinei la lacul Balaton.

Limba oficiala era latina, dar populatiile vorbeau limbi sau dialecte diverse.

In 800 Carol cel Mare (Charlemagne in latina; Carolus Magnus in latina medievala) e incoronat ca imparat.

In vremea lui mare parte din Europa era o unitate politica si culturala.

Carol a precedat la domnie de tatal sau, Pepin cel Scurt.

In 806, pentru a mentine unitatea imperiului, Carol imparte fiilor sai imperiul inca din timpul vietii lui.

Dar fiii, nemultumiti de impartire, pornesc razboi impotriva tatalui si dupa moartea lui s-au luptat intre ei pentru coroana.

Carol cel Mare e considerat pater al Europei - Europa vel regnum Caroli - Europa sau regatul lui Carol. 

Europa lui Carol este o Europa franca, in care Roma nu mai are rolul cel mai important.

Dupa ce este uns imparat al Occidentului, la Roma, Carol isi alege capitala la Aix-la-Chapelle.

Simbolic, el a fost incoronat la Roma pe 25 decembrie si se considera uns de Dzeu.

In 800 papa Leon II e indepartat din scaunul papal si se refugiaza la curtea lui Carol cel Mare. Acesta il repune mai tarziu in scaun si ca multumire, papa il incoroneaza in ziua de 25 decembrie. 

Carol a avut proiecte de unire si cu rasaritul continentului, cu Imperiul de Rasarit. A vrut sa continue ideea unui nou imperiu roman, prin dreptul fortei, planurile lui au esuat. 

In 812 imparatul bizantin Mihai I il recunoaste de Carol cel Mare ca imparat al Imperiului Roman de Apus, dar mentioneaza ca Imperiul sau de Rasarit este singurul continuator al imperiului roman.

In 814, la varsta de 70 de ani, moare Carol cel Mare si imperiul se destrama.

Cativa ani mai tarziu, prin tratatul de la Verdun i se imparte mostenirea, dar fara considerente geografice sau etnice: Lothar primeste Italia si zona dintre Rhone si Rin, precum si calitatea imperiala; Ludovic Germanicul primeste teritoriile de la est de Rin (Francia de est si Germania) si titlul de rege; Carol Plesuvul domnea la vest de Meuse, adica in Francia apuseana/Franta, si primeste titlul de rege.

Regimul feudal din sec  10-11 s-a bazat pe vasalitate, imunitate si beneficiu. Din unirea vasalitatii cu beneficiu (devotament personal cu drepturi funciare) va rezulta "fieful" german.

Contractul de vasalitate era foarte important la germani. El continea drepturi si obligatii iar cand una dintre parti nu le indeplinea, intervenea sanctiunea. 

Carol Plesuvul si Ludovic Germanicul incheie la Strasbourg un tratat impotriva fratelui Lothar, asa numitul "juramantul de la Strasbourg", care este si primul document incheiat in germana si franceza, nu greaca sau latina.

De la destramarea imperiului carolingian pana la unificarea din sec. 19 Germania a ramas divizata.

Carol cel Mare s-a nascut la Aachen (Germania) in 742 si tot acolo moare, in 814.

Carol a fost sustinator al culturii, al unei bune administratii in imperiu, dar si emut razboinic. El a dus 53 de campanii militare prin care si-a extins imperiul.

Si-a detronat varul si a cucerit Bavaria, apoi a trecut la cucerirea celorlalte triburi germanice. Urmatorul pas a fost sa se indrepte spre  Austria si Ungaria.

Sursa: Gh.Bichicean, "Germania, o istorie de la antici la moderni"