Domnia lui Carol I - Polihroniade

Domnia lui Carol I - Carte scrisa de Mihail Polihroniade (doctor in drept, ziarist, istoric amator si membru al Miscarii Legionare) si Christian Tell (legionar, nepotul generalului Christian Tell) si publicata in 1937. Autorii au fost ucisi in septembrie 1939 in inchisoarea din Ramnicu-Sarat, in operatiunea de represalii ordonata de Carol II dupa asasinarea premierului Armand Calinescu de catre legionari.

Odata cu venirea lui Carol I se imbunatateste starea armatei: se comanda in Prusia armament, se fac dotari si instructie, creste numarul celor din armata. 

Mai mult, Carol I cere la Berlin ofiteri prusaci pentru instructia trupelor romane.

Se schimba si uniformele ofiterilor.

Principala marota a regelui erau insa caile ferate, pentru a caror constructie insista. 

Proiectul caii ferate incepuse timid sub Cuza, cand s-a decis linia Giurgiu - Bucuresti, dar se impotmolise din lipsa de bani.

In vremea lui Carol, afacerea e preluata de consortiul german Strusberg si consortiul austriac Offenheim (Suceava-iasi-Roman).

 Afacerea Strusberg invenineaza tara, pune in pericol chiar dinastia, dar peste cativa ani proiectul e realizat. 

Bratianu e silit sa demisioneze din cauza presiunilor externe pentru problema evreiasca si se formeaza un alt guvern. Cand se calmeaza situatia, Bratianu revine.

In acea vreme, guvernul Bratianu era unul dintre cele mai "rosii" din Europa, in contextul in care Rusia, Austria si Turcia erau monarhii absolute, Berlinul era controlat de Bismark iar Parisul de Napoleon III.

Ceea ce irita groaznic puterile europene (Turcia, Anglia, Franta, Austria) era politica romaneasca in chestiunea Orientului: stare de tensiune in Balcani, popoarele luptau pentru eliberarea de otomani.

Rusia era de partea popoarelor crestine balcanice, suspectate ca vor declansa un razboi. 

De la Berlin vin sfaturi pentru apropierea de Rusia.

Anglia era protectoarea imperiului otoman, Franta si Austria erau solidare cu Anglia. 

Romania e considerata filorusa, panslavista.

In acele vremuri, o alta chestiune importanta era "problema evreiasca".

Se remarca politica antisemita a lui Bratianu, care emite circulara pentru Moldova ca sa stavileasca "inundarea Romaniei, prin toate granitele ei, de vagabonzi".

In acest context, Alianta israelita face presiuni uriase, romanii sunt acuzati de persecutii, insusi Napoleon III trimite o scrisoare regelui Carol.

Bratianu, care era atunci ministru de interne, republica in Monitorul Oficial: evreii nu pot arenda pamanturi si carciumi (prevederi care nu fusesera abrogate).

Parisul fierbe, Alianta Israelita actioneaza, presa ataca Romania, acuzatii de "persecutie", "obscurantism", "medievalism", "pogrom".

Carol I il sustine pe Bratianu si campania evreiasca continua. 

"Le Siecle, care ne aparase la inceput, cumparat de evrei, publica o noua scrisoare a lui Cremieux si o depesa a comunitatii israelite din Iasi, care spune ca persecutiile pe fata au incetat dar pe ascuns continua si evreii de la Iasi se mira ca pot fi tratati de 'vagabonzi' cand stramosii lor sunt pe aceste meleaguri de pe vremea lui Titus, adica inaintea romanilor".

Ca sa calmeze situatia, insusi tatal lui Carol I, printul Carol-Anton, merge la Paris si-i scrie fiului sau: "chestia evreiasca a scos din sarite intreg Parisul. Presa e stapanita prin bani evreiesti si nu lasa sa iasa la iveala nimic ce ar prezenta chestiunea intr-o alta si mai buna lumina" (Memorii, vol.III, pag.93).

Presiunile din partea Frantei, Angliei si Austriei sunt prea mari, Bratianu trebuie sa se retraga.

Situatia se calmeaza si printul il recheama iar pe Bratianu, dar de data asta ii da portofoliul finantelor.

Evreii cer capul lui Bratianu. In 1868 guvernarea Bratianu se sfarseste si abia dupa 8 ani revine la putere, in 1876. Carol e fortat sa-l indeparteze in 1868 pentru ca se faceau presiuni inclusiv de la Berlin. 

Un inspector francez, Desjardin, vine in Romania sa verifice situatia evreilor. 

Constatarile lui Desjardin sunt mentionate la pagina 233 (Carol I, de Mihail Polihroniade si Christian Tell). 

Sursa foto: marturisitorii.ro