Domnia lui Carol I - Polihroniade
Domnia lui Carol I - Carte scrisa de Mihail Polihroniade (doctor in drept, ziarist, istoric amator si membru al Miscarii Legionare) si Christian Tell (legionar, nepotul generalului Christian Tell) si publicata in 1937. Autorii au fost ucisi in septembrie 1939 in inchisoarea din Ramnicu-Sarat, in operatiunea de represalii ordonata de Carol II dupa asasinarea premierului Armand Calinescu de catre legionari.
In a doua jumatate a sec. 19, Eurpa a trait : "o epoca bombastica, emfatica si confuza".
Sfatul dat de Bismark lui Carol e bun. Politica faptului implinit, "sprijinita de sub mana de Franta si Prusia produce confuzie la Viena, Petrograd si Constantinopol, pe cand Anglia si Italia o accepta fara nici un fel de greutate" (...) pentru a-si impune vointa, Turcia, Rusia si Austria ar fi trebuit sa ocupe militareste Principatele. Lucrul era greu, aproape imposibil de realizat" (Rusia era inca nerefacuta dupa razboiul Crimeei iar Austria se pregatea de razboi cu Prusia).
In a doua jumatate a sec. 19, Eurpa a trait : "o epoca bombastica, emfatica si confuza".
Sfatul dat de Bismark lui Carol e bun. Politica faptului implinit, "sprijinita de sub mana de Franta si Prusia produce confuzie la Viena, Petrograd si Constantinopol, pe cand Anglia si Italia o accepta fara nici un fel de greutate" (...) pentru a-si impune vointa, Turcia, Rusia si Austria ar fi trebuit sa ocupe militareste Principatele. Lucrul era greu, aproape imposibil de realizat" (Rusia era inca nerefacuta dupa razboiul Crimeei iar Austria se pregatea de razboi cu Prusia).
Turcia insa, ca putere suzerana, reactioneaza mult mai energic fata de inscaunarea printului Carol si e decisa sa intervina armat.
Puterile garante refuza insa sa recunoasca dreptul Turciei de a interveni militar in Principate.
Totusi, Romania, ca precautie, duce trupe la granita sudica.
Franta sprijina venirea lui Carol, dar nu si cabinetul sau. Cand faptul s-a produs, ministrul de externe francez a fost suparat, considerand ca este o miscare ofensatoare la adresa puterilor garante.
Anglia nu era interesata de Principate, ci doar de stavilirea Rusiei in Orient. In plus, Anglia avea interese la gurile Dunarii si-i convenea existenta unui stat roman mai puternic, care sa se opuna Rusiei.
Pacea dintre Prusia si Austria s-a incheiat repede, altfel, poate ca s-ar fi dezmembrat imperiul austro-ungar mai devreme, deoarece existau militari unguri care doreau independenta tarii si ei s-au intalnit in secret chiar cu si politicieni romani (CA Rosetti).
Rusia a acceptat si ea pana la urma, pentru ca la Petrograd era prea mare influenta lui Bismark, fost ambasador acolo. Atunci, relatiile dintre Prusia si Rusia erau foarte bune.
Turcia ramane singura tara care se opune si care amana recunoasterea. Carol scrie o scrisoare sultanului, imediat ce vine in Romania, prin care-l asigura ca va mentine relatiile seculare cu Poarta.
Ion Ghica e trimis la Constantinopol sa negocieze recunoasterea, dar romanilor li se impun conditii dure: mentinerea titulaturii de Principatele Unite ale Valahiei si Moldovei, mentinerea pentru principate a formularii "parte integranta din imperiul sultanului". Romanii vin cu contrapropuneri, care sunt, la randul lor, considerate inacceptabile de turci.
Dar conjunctura externa era favorabila noua: Creta, aflata sub stapanire turca, voia alipirea la Grecia sau macar independenta. Efervescenta din Creta se intindea in Balcani iar mana Rusiei era peste tot, pentru ca dorea cucerirea Constantinopolului.
Asa ca si Turcia cedeaza si semneaza recunoasterea printului Carol pe tronul Romaniei. Intreaga Europa a recunoscut dinastia straina din Romania.
Carol pleaca la turci ca sa primeasca firmanul de investitura si calatoreste pe iahtul trimis de sultan. E primit cu ceremonie, dar se comporta mai mult ca suveran decat ca vasal.
Totusi, Romania, ca precautie, duce trupe la granita sudica.
Franta sprijina venirea lui Carol, dar nu si cabinetul sau. Cand faptul s-a produs, ministrul de externe francez a fost suparat, considerand ca este o miscare ofensatoare la adresa puterilor garante.
Anglia nu era interesata de Principate, ci doar de stavilirea Rusiei in Orient. In plus, Anglia avea interese la gurile Dunarii si-i convenea existenta unui stat roman mai puternic, care sa se opuna Rusiei.
Pacea dintre Prusia si Austria s-a incheiat repede, altfel, poate ca s-ar fi dezmembrat imperiul austro-ungar mai devreme, deoarece existau militari unguri care doreau independenta tarii si ei s-au intalnit in secret chiar cu si politicieni romani (CA Rosetti).
Rusia a acceptat si ea pana la urma, pentru ca la Petrograd era prea mare influenta lui Bismark, fost ambasador acolo. Atunci, relatiile dintre Prusia si Rusia erau foarte bune.
Turcia ramane singura tara care se opune si care amana recunoasterea. Carol scrie o scrisoare sultanului, imediat ce vine in Romania, prin care-l asigura ca va mentine relatiile seculare cu Poarta.
Ion Ghica e trimis la Constantinopol sa negocieze recunoasterea, dar romanilor li se impun conditii dure: mentinerea titulaturii de Principatele Unite ale Valahiei si Moldovei, mentinerea pentru principate a formularii "parte integranta din imperiul sultanului". Romanii vin cu contrapropuneri, care sunt, la randul lor, considerate inacceptabile de turci.
Dar conjunctura externa era favorabila noua: Creta, aflata sub stapanire turca, voia alipirea la Grecia sau macar independenta. Efervescenta din Creta se intindea in Balcani iar mana Rusiei era peste tot, pentru ca dorea cucerirea Constantinopolului.
Asa ca si Turcia cedeaza si semneaza recunoasterea printului Carol pe tronul Romaniei. Intreaga Europa a recunoscut dinastia straina din Romania.
Carol pleaca la turci ca sa primeasca firmanul de investitura si calatoreste pe iahtul trimis de sultan. E primit cu ceremonie, dar se comporta mai mult ca suveran decat ca vasal.
Comentarii
Trimiteți un comentariu
Spune-ti si tu parerea