Ce am vazut in Romania Mica

O carte aproape necunoscuta, scrisa de Ghita Radulescu, jurnalistul si scriitorul care se semna cu pseudonimul Archibald.

Conservator lucid si ironic, Archibald a fost si coleg de redactie cu mari autori din literatura romana: Eminescu, Slavici, Caragiale la Timpul si Delavrancea la Epoca.

"Ce am vazut in Romania Mica" a fost tiparita in 1926, cu vreo 3 ani inainte de moartea autorului. Inexplicabil, cartea a trecut neobservata de colegii de breasla si de public, desi e un document istoric scris de un martor ocular despre personalitati din lumea politica si literara.  

Despre Ghita Radulescu, alias Archibald, spunea Pamfil Seicaru: "un mare gazetar acoperit de uitare".

Archibald pare sa fi fost admirator al regalitatii si mai cu seama al lui Carol I, despre care spune: 

In contexul conditiilor groaznice si chiar dezgustatoare din Romania acelor vremuri pentru un vlastar regal occidental, autorul spune despre Carol ca "ar fi trebui sa renunte din capul locului la tron, daca nu s-ar fi simtit facut din bronzul din care se toarna nemuritorii". Sa nu uitam ca regele a venit pe un taram complet necunoscut: limba, traditii, obiceiuri si mai ales institutii anacronice pentru lumea din care provenea. Cum aratau castelul Germania si castelul Hohenzollern fata de Romania acelor vremuri? 

O alta calitate pe care o aprecia la regele Carol I era punctualitatea si ne povesteste autorul si cateva lucruri interesante, de cand tara era condusa de o autoritate cu personalitate, nu de maimutoi care danseaza pe melodiile strainilor: 

"ca sa dea exemplu de punctualitate, cabinetul sau de lucru avea un obiect de prima necesitate, un cronometru, si pentru vizitele pe care le anunta in oras, calcula, prin curieri, cu ceasornicul in mana, distantele si timpul necesar pentru a ajunge la destinatie, asa incat, cand spunea ca la 8.00 se duce in inspectie la Malmaison, trompetistul de la poarta e punea sa anunte sosirea suveranului la 8 fara un minut".

"inainte de razboi, un ministru englez cere audienta la palat pentru a doua zi, la ora 3. Nu sosise diplomatul la 3, nici la 3 si 5, nici la 3 si un sfert. Pe la 3 si jumatate aghitantul de serviciu il anunta pe Carol ca Excelenta sa, domnul ministru al Marii Britanii, 

- Da?  se face ca intreaba, impasibil, regele. Apoi, consultandu-si carnetelul, continua: 

-  Excelenta Sa avea audienta la 3. 

Si, uitandu-se la ceasornic:

- Acum e randul altcuiva. 

Pana la urma, regele il primeste pe englez in audienta. 

Vine ministrul, isi face reverenta pe pragul cabinetului de lucru. Suveranul, fara a-i intinde legendarele-i doua degete, ii raspunde printr-o imperceptibila miscare din cap si, cu ochii pe cadranul pendulei, rosteste, ca si cum n-ar fi dat nici o importanta cuvintelor:

- Audienta Excelentei vostre s-a sfarsit!"

Despre Caragiale, impreuna cu care a lucrat la Timpul, ne spune Archibald ca lucra foarte greu, ca era "meticulos pentru forma", un fel de "sclav al talentului sau" si ca "avea trebuinta de liniste absoluta. Un fosnet de frunza l-ar fi distrat si i-ar fi imprastiat ideile". 

Uneori, in goana dupa liniste pentru concentrarea artistica, Caragiale devenea inpaimantator: "ca sa-si asigure aceasta liniste lua atitudine furioasa fata de cei din casa si ameninta: - Bag cutitu-n voi, stiti ca sunt nebun!"

"Ce-am vazut in Romania Mica" e o carte foarte interesanta, cu detalii nestiute sau putin stiute despre oameni importanti contempoani cu autorul. Dar daca nu esti familiarizat cu personajele sau viata politico-sociala si culturala a vremurilor la care face referire autorul, vei pierde mult din farmecul paginilor din aceasta carte, nu-i vei percepe pitorescul, nu-i vei intelege ironiile si umorul, nu te vei simti plonjat in universul de-atunci. 

In plus, si limbajul e relativ greoi, transpus in grafia din acele timpuri si cu-n vocabular intesat de frantuzisme. 

Nefiind azi o personalitate literara sau scriitoriceasca prea cunoscuta, nu stiu care-i opera completa a lui Archibald. 

Am mai gasit insa cateva volume semnate de el, pe care-mi propun sa le citesc pana la sfarsitul anului: "Porcii", "Impresii de calatorie" si "Sarpele in iarba".