Gemenele de la Auschwitz

Am citit-o pentru ca stiam ca are ceva legatura cu Romania. Altfel, nu m-ar fi tentat, ca am citit deja prea multe despre subiectul asta. 

Am citit-o si nu mi-a placut. Am avut senzatia c-am citit o carte pentru copii (ne explica ce inseamna "proiectant") sau pentru adulti needucati. Sau o carte de dezvoltare personala. Si eu urasc cartile de self-improvement.

E lesne de inteles din titlul explicativ cam despre ce e vorba in carte. Doua surori gemene identice ajung la Auschwitz. Eva si Miriam. 

Una dintre ele, Eva, luptatoarea pentru viata si adevar, e cea care nareaza povestirea la persoana I. 

Actiunea se desfasoara cronologic si ni se spune cum si unde traia familia - in satul Port din nordul Transilvaniei, undeva aproape de granita cu Ungaria. Erau cei mai bogati din sat, traiau in cea mai frumoasa casa, aveau mii de acri de teren, livezi si podgorii si-si faceau haine elegante, din materiale scumpe. Traiau in armonie cu toti satenii romani, familia autoarei fiind singura de rit mozaic din comunitate. Toate bune si frumoase, o familie minunanta si un sat pitoresc.

Cand au aparut primele informatii despre prigonirea evreilor, tatal face o tentativa de plecare in Palestina, dar consoarta nu e de acord. Asa ca familia Mosez ramane la Port (judetul Salaj). 

Din aceasta decizie neinteleapta vor curge consecinte nebanuite: intreaga familie - parintii si cele 4 fiice - ajunge la Auschwitz, in ianuarie 1944. 

La momentul trierii, gemenele identice sunt despartite de restul familiei. 

Mai departe imi tin gura. Cine vrea, sa citeasca cartea, daca e curios sa stie actiunea.

De ce nu mi-a placut?

In primul rand nu-mi place realitate descrisa decis in alb si negru, pentru ca viata are si nuante de gri. In carte ni se spune ca nemernicii de consateni inerti au privit familia iesind din sat, insotita de soldatii unguri. Familia n-a fost deportata de romani, ci de unguri (in 1940 armata ungara intra in Translvania)! Iar romanii care s-ar fi opus, probabil ar fi fost impuscati pe loc, ca efect al dragostei dintre unguri in romani, in acea vreme. Desi autoarea nu foloseste nici un epitet urat la adresa satenilor curiosi, dar nepasatori, modul in care prezinta scena e implicit acuzativ. Din acest punct inainte, simpatia si empatia mi s-au diminuat.

In lagar, la Birkenau (parte din Auschwitz), unde era miros de "pene de pui arse" gemenele ajung in grupa copiilor destinati experimentelor lui Mengele. Si aici s-a produs a doua surpriza: autoarea spune ca supravietuieste pentru ca e mai desteapta decat doctorul mortii. Si de-aici eu inteleg ca ăsta era un prostanac si la fel si victimele lui, care n-au supravietuit pentru ca n-au fost cel putin la fel de destepte ca eroina cartii, o fetita de 10 ani. Lauda ei mi s-a parut ofensatoare pentru cei care n-au mai scapat din experimentele lagarului. 

Mai amintesc un singur episod care m-a contrariat: scapata din lagar, ajunge intr-o manastire catolica, unde este ingrijita, hranita, protejata. Dar eroina noastra nu se simte bine, pentru ca era inconjurata de cruci si crucifixe. Adica dupa o experienta traumatizanta in lagar, scapata de la moarte, fetita de 10 ani vrea sa plece de la adapost doar pentru ca o deranja religia de-acolo. 

M-am razgandit, mai mentionez ceva. Dupa zeci de ani, participa la procesul impotriva contabilului de la Auschwitz, un neamt ajuns un batran in scaun cu rotile. Fosta fetita de 10 ani anunta in gura mare ca i-a iertat pe nazisti, se intalneste cu contabilul, il imbratiseaza si toate astea in timp ce ei erau in proces, ea fiind coacuzat. Noaptea mintii sau valorizam diferit anumite repere. 

In incheiere, ma scuzati, dar cartea nu mi-a placut. Am dreptul sa plac sau nu o carte? 

Nota: tatal pune toti membrii familiei sa promita ca cine va supravietui sa plece in Palestina, ca acolo e pace!

Nota: furtul in lagar se numea "organizare" si era pedepsit, ca si tentativa de evadare, cu spanzuratoarea

Nota: din carte aflam ca Mengele a fost primul care a studiat anatomic schimbarea fetelor in baieti si invers!

Comentarii

Idei de lectura