Gloria si decaderea Anei Pauker - IV
"Ana Pauker si-a pastrat pana la moarte convingerile comuniste si increderea in partid, ideatic nu s-a putut rupe de comunism"
"Pauker, o alternativa la stalinismul rigid si dur, a lasat o mostenire secreta ca sustinator constant al taranimii in ierarhia comunista"
"ea s-a ridicat pe culmile puterii intr-o tara care, prin traditie, dispretuia atat femeile, cat si evreii"
"Ana Pauker lipseste cu desavarsire din istoriografia evreiasca"
"Ana Pauker nu era detestata numai pentru faptul ca era evreica, deci si straina, dar si pentru ca, femeie fiind, a avut indrazneala sa conteste normele impuse prin traditie. Mai mult, vreme de 40 de ani, propagandistii comunisti romani au avut grija sa o prezinte pe Ana Pauker ca pe o stalinista radicala si dogmatica, principalul promotor al politicii de inspiratie sovietica"
Haim Hazaz, autor evreu: "în timp ce revoluţionarii ruşi, germani sau francezi luptau să reabiliteze proletariatul din propriile lor ţări, revoluţionarii evrei şi-au pus în gând să salveze întreaga omenire"
"Detaliile despre copilăria Anei Pauker pot fi cu greu schiţate. Ea nu şi-a scris memoriile şi se pare că evita să vorbească pe larg despre trecut, chiar şi în prezenţa familiei. Din fericire, mai multe documente din dosarul ei
din arhivele Comintern-ului, aflate la Moscova, completează câteva dintre numeroasele goluri din biografia sa" - acelasi autor afirma in introducere, citand pe altcineva: "O «arhivă», până la urmă..., nu este o sursă de veridicitate"
"Populaţia evreiască a Bucureştiului a
sporit de la 6.000 în 1859 la 43.274 în 1899. Fiecare in cele două ramuri evreieşti distincte locuiau în cartiere diferite – aşkenază, cea mai mare, cu douăzeci şi opt de sinagogi, şi cea mai mică, dar mai bine organizată şi mai bine situată, sefardă, cu numai două sinagogi"
"Încă din primii ani de viaţă, s-a remarcat printr-o inteligenţă ieşită din comun, şi până la vârsta de şapte ani învăţase deja de la el ceea ce sora ei numea, în mod ciudat, „cele
mai grele părţi din învăţătura evreiască" (frecventeaza scoala primara askenada Fratia Sionului)
"În 1905, Ana a absolvit cursurile şcolii primare de patru ani ca şefă de promoţie, dar în ciuda insistenţelor pe lângă părinţi de a-
şi continua studiile, a fost nevoită să lucreze în croitorie, întrucât n-au mai putut face faţă cheltuielilor".
Isi continua scurt timp studiile, cu amanarea platii, la şcoala profesională „Raşela şi Filip Focşăneanu” apoi merge la singura scoala profesionala askenazi din Capitala, unde face cursuri teoretice si practice si pe care o absolva in 1909.
"Pauker, o alternativa la stalinismul rigid si dur, a lasat o mostenire secreta ca sustinator constant al taranimii in ierarhia comunista"
"ea s-a ridicat pe culmile puterii intr-o tara care, prin traditie, dispretuia atat femeile, cat si evreii"
"Ana Pauker lipseste cu desavarsire din istoriografia evreiasca"
"Ana Pauker nu era detestata numai pentru faptul ca era evreica, deci si straina, dar si pentru ca, femeie fiind, a avut indrazneala sa conteste normele impuse prin traditie. Mai mult, vreme de 40 de ani, propagandistii comunisti romani au avut grija sa o prezinte pe Ana Pauker ca pe o stalinista radicala si dogmatica, principalul promotor al politicii de inspiratie sovietica"
Haim Hazaz, autor evreu: "în timp ce revoluţionarii ruşi, germani sau francezi luptau să reabiliteze proletariatul din propriile lor ţări, revoluţionarii evrei şi-au pus în gând să salveze întreaga omenire"
"Detaliile despre copilăria Anei Pauker pot fi cu greu schiţate. Ea nu şi-a scris memoriile şi se pare că evita să vorbească pe larg despre trecut, chiar şi în prezenţa familiei. Din fericire, mai multe documente din dosarul ei
din arhivele Comintern-ului, aflate la Moscova, completează câteva dintre numeroasele goluri din biografia sa" - acelasi autor afirma in introducere, citand pe altcineva: "O «arhivă», până la urmă..., nu este o sursă de veridicitate"
"Populaţia evreiască a Bucureştiului a
sporit de la 6.000 în 1859 la 43.274 în 1899. Fiecare in cele două ramuri evreieşti distincte locuiau în cartiere diferite – aşkenază, cea mai mare, cu douăzeci şi opt de sinagogi, şi cea mai mică, dar mai bine organizată şi mai bine situată, sefardă, cu numai două sinagogi"
"Încă din primii ani de viaţă, s-a remarcat printr-o inteligenţă ieşită din comun, şi până la vârsta de şapte ani învăţase deja de la el ceea ce sora ei numea, în mod ciudat, „cele
mai grele părţi din învăţătura evreiască" (frecventeaza scoala primara askenada Fratia Sionului)
"În 1905, Ana a absolvit cursurile şcolii primare de patru ani ca şefă de promoţie, dar în ciuda insistenţelor pe lângă părinţi de a-
şi continua studiile, a fost nevoită să lucreze în croitorie, întrucât n-au mai putut face faţă cheltuielilor".
Isi continua scurt timp studiile, cu amanarea platii, la şcoala profesională „Raşela şi Filip Focşăneanu” apoi merge la singura scoala profesionala askenazi din Capitala, unde face cursuri teoretice si practice si pe care o absolva in 1909.
Nu mai are bani sa continue, asa ca se intoarce la croitorie.
Timp de 1 sau 2 ani e invatatoare la şcoala „Frăţia Sionului”, unde preda la clasa I.
"Deşi Ana Rabinsohn a absolvit oficial numai opt ani de şcoală, ea era cu mult peste nivelul majorităţii fetelor evreice din Europa de Est la vremea respectivă".
"Ceea ce a împiedicat-o în cele din urmă pe Ana Rabinsohn să-şi continue studiile a fost sărăcia şi, mai ales, opresiunea statului în privinţa evreimii din România".
"La Congresul de la Berlin din 1878, care a dus la crearea unui stat român de sine stătător, guvernul român s-a opus insistenţelor vest-europene de a-i naturaliza pe evrei, susţinând ferm că „nu există şi n-au existat niciodată evrei români; existau doar evrei care se născuseră în Principatele Române, dar care nu fuseseră niciodată asimilaţi, ca limbă sau obiceiuri, de către naţiunea română”
Sugestie de informatii: documentarul din 2016 "Imparateasa Rosie. Viata si aventurile Anei Pauker" regizat de Radu Gabrea
"Deşi Ana Rabinsohn a absolvit oficial numai opt ani de şcoală, ea era cu mult peste nivelul majorităţii fetelor evreice din Europa de Est la vremea respectivă".
"Ceea ce a împiedicat-o în cele din urmă pe Ana Rabinsohn să-şi continue studiile a fost sărăcia şi, mai ales, opresiunea statului în privinţa evreimii din România".
"La Congresul de la Berlin din 1878, care a dus la crearea unui stat român de sine stătător, guvernul român s-a opus insistenţelor vest-europene de a-i naturaliza pe evrei, susţinând ferm că „nu există şi n-au existat niciodată evrei români; existau doar evrei care se născuseră în Principatele Române, dar care nu fuseseră niciodată asimilaţi, ca limbă sau obiceiuri, de către naţiunea română”
Sugestie de informatii: documentarul din 2016 "Imparateasa Rosie. Viata si aventurile Anei Pauker" regizat de Radu Gabrea
Comentarii
Trimiteți un comentariu
Spune-ti si tu parerea