Gloria si decaderea Anei Pauker - Robert Levy - I

The Rise and Fall of a Jewish Communist - carte publicata in Romania la editura Polirom.

Despre autor, Robert Levy, se scrie in prefata ca este cercetator american si ca a invatat limba roma a pentru a face cercetarea in arhivele si bibliotecile din Romania. 

Informatiile din carte s-au obtinut din documente gasite in arhiva PCR, Securitate, Armata, din interviuri cu fosti activisti si cu membri ai familiei Anei Pauker si din documente din arhiva de la Moscova. 

Autorul ii multumeste lui Vladimir Tismaneanu pentru contributia la scrierea cartii - nu cred ca despre memorii ar fi vorba, pentru ca "dizidentul" Tismaneanu a fost unul dintre privilegiatii grupului bolsevic.

Cartea are in jur de 350 de pagini si e impartita in 8 capitole despre viata si activitatea  Anei Pauker, despre care Ileana, printesa a Romaniei, spunea: "de fiecare data cand ma aflam in preajma ei mi se parea ca era asemenea unui sarpe boa care tocmai fusese hranit si deci nu te-ar mai fi mancat pentru moment. Greoaie si inceata cum parea avea tot ceea ce este respingator si in acelasi timp teribil de fascinant la un sarpe" - Ileana, Principesa a Romaniei

Ana Pauker a fost femeie, evreica din punct devedere etnic, romanca dupa cetatenie, comunista dupa convingeri si apartenenta politica, detinut politic, ministru de Externe al Romaniei (1947-1952) si lider al PCR.

Autorul ne spune ca "tovarasa Ana" a avut o "viata si activitatea marcate mai degraba de contadictii decat de dogmatism". 

Aflam ca Ana Pauker, pe numele adevarat Hana Rabinson, s-a nascuta intr-o saraca familie evreiasca ortodoxa, in satul cu populatie majoritara evreiasca Codaesti, in jud.Vaslui, la 13 dec 1893. 

La scurt timp, familia se muta in Bucuresti si adolescenta Ana e atrasa de miscarea socialista la moda si devine revolutionar de profesie. 

In 1915 ea incepe sa se radicalizeze, cand intra intr-un club al Partidului Muncitorilor, o grupare minuscula in acea vreme. 

Dupa primul razboi mondial calatoreste in strainatate si intra in contact cu socialisti din lumea intreaga, dar mai ales sovietici. 

Se casatoreste cu un activist radical din Romania, Marcel Pauker, un evreu nascut intr-o familie bogata detinatoare de ziare. Cei doi au impreuna 3 copii: Tanio care moare de dizenterie, Vlad si Tatiana, care traiesc mai mult prin case de copii sovietice decat in familie, alaturi de parinti.

In 1921 se constituie Partidul Comunist si Marcel Pauker e unul dintre lideri. De-a lungul timpului, ambii soti sunt de cateva ori arestati pentru activitatea lor comunista subversiva, care era pedepsita aspru de legile romanesti de atunci - Partidul fusese interzis in 1924.

Marcel Pauker pleaca in URSS, intra acolo in conflict cu colegi de partid si devine victima a epurarilor staliniste din timpul Marii Terori. 

In 1938 este ucis si cand Ana afla, este socata dar considera ca "partidul are intotdeauna dreptate". 

Pe tot parcursul cartii autorul face analize ale atmosferei socio-economice si politice, ideea si intentia fundamentala fiind de a o umaniza pe Ana Pauker, prezentata ca o victima a antisemitismului endemic din Romania. 

Folosind "destinul tragic" al eroinei Ana Pauker, Robert Levy vrea de fapt sa expuna urata societate antisemita din Romania de la toate nivelurile. 

Mai mult de jumatate de carte contine interpretari si justificari subiective ale evenimentelor si personajelor si foarte putin vorbeste despre Ana Pauker. 

Aflam de la Robert Levy "evreii din Romania au fost lipsiti de drepturi pana la primul razboi mondial. Prin tratatele de pace de la Paris 1919-1920 si prin Constitutia din 1923 au primit drepturi ca si cetatenii romani. Mitul iudeo-bolsevismului era popular prin anii '30 si facea ravagii in timpul celui de-al doilea razboi mondial"

Tot din carte aflam ca Ana Pauker a sustinut "alia", adica emigrarea evreilor in Palestina/Israel si ca asta a fost una dintre acuzatiile care i s-au adus la anchetele din '52-53.

In 1928 Pauker e acceptata la Scoala Leninista de la Moscova, revine clandestin in Romania si este arestata in 1935. 

Urmeaza procesul de la Craiova, unde ilegalistii sunt aparati de 24 de avocati. Inutil, pentru ca "Stalin cu fusta" primeste pedeapsa maxima: 10 ani de inchisoare. 

Victimizata, devine simbol si mit al bolsevicilor, un simbol propagandistic. 

Ajunge in penitenciarul Dumbraveni, dar beneficiaza de un schimb de prizonieri cu URSS si ajunge la Moscova. In locul ei, sovieticii l-au eliberat pe patriotul basarabean Mos Ion Codreanu, arestat dupa ocuparea Basarabiei de catre Armata Rosie in 1940.

Pe toata durata celui de-al doilea razboi mondial, tovarasa Ana sta la Moscova si locuieste pe strada Arbat, cea mai luxoasa din oras, destinata sefilor bolsevici. 

Incepand cu 1943 organizeaza diviziile Tudor Vladimirescu si Horia, Closca si Crisan, formate din militari romani cazuti prizonieri pe frontul de Est. Doamna nu revine in Romania pe tanc, cu diviziile, ci cu un avion militar sovietic. 

Dupa 23 august 1944 cand revine in tara, gaseste un Partid Comunist anemic si dezorganizat. Dupa propria declaratie, "erau mai putin de 1000 de membri" (Oradea, unde existau numai şapte comunişti, sau de la Botoşani, unde erau treizeci şi doi).

La inceput n-a avut functii, dar era puterea toxica din culise. Ajunge totusi in prim-plan in 1946, cand ajunge in Parlament. Un an mai tarziu, devine chiar Ministru de Externe si viceprim-ministru in cabinetul de la Bucuresti.

"Tovarasa Ana", a devenit unul dintre liderii politici de atunci, aluturi de Vasile Luca (evreu spion sovietic), Teohari Georgescu si Gh.Gheorghiu-Dej. Asa a aparut si sloganul "Ana, Luca, Teo, Dej baga spaima in burgheji".

Stalin incepe epurarea liderilor politici pe care nu-i agrea sau suspecta ca oponenti. Asa ajunge Dej, care capata increderea lui Stalin si rivalul Anei Pauker, sef al Romaniei. 

Robert Levy face o documentare excelenta pentru aceasta carte, dar interpretarile faptelor istorice sunt subiective si pe alocuri insultatoare. 

Incearca sa ne convinga de faptul ca Ana Pauker a fost o "deviationista  de dreapta", "o factionista"  cu viziune dizidenta fata de sovietici in timp ce romanul "Dej urma neabatut indicatiile venite de la Moscova". 

Robert Levy sustine ca Ana Pauker ar fi fost protector al chiaburilor, ca s-ar fi opus colectivizarii si masurilor punitive aplicate taranilor cu stare. 

In concluzie, ea era personajul bolsevic pozitiv, in timp ce Dej era o nulitate fara scoala si demnitate, o papusa a Moscovei.

Si uite-asa, servilul Gheorghe Gheorghiu-Dej, marioneta lui Stalin, o impinge pe linie moarta pe deosebita Pauker. Si nu doar pe ea, ci toata gasca de spioni bolsevici instruiti de Moscova de-atunci sa arunce Romania in aer ideologic. 

Pauker, Teohari Georgescu si Vasile Luca sunt condamnati. 

Prima e eliberata in 1953, dupa moartea lui Stalin, la insistentele lui Veaceslav Molotov asupra lui Dej. Ajunge o paria, dar e gazduita in lux, intr-una dintre vilele partidului. Moare in 1960, din cauza unui cancer la san care recidivase. Uite-asa a disparut "Stalin cu fusta", "Tovarasa de Fier", "Doamna Rosie", "Tovarasa Ana", femeia care in septembrie 1948, aparea pe coperta Time, cu descrierea "cea mai puternica femeie in viata" (paragraf laudativ cu care incepe cartea).

Teohari Georgescu iese din parnaie in 1956. 

Spionul si agitatorul Vasile Luca (Luká László) moare in penitenciar in 1963, chinuit de-un sifilis vechi de zeci de ani. Initial, Luca fusese condamnat la moarte, dar pedeapsa i s-a comutat in inchisoare pe viata.