Opinia publica germana si Romania lui Carol I - Iorga

Opinia publica germana si Romania lui Carol I - Inainte si dupa razboiul de independenta

Un scurt volum scris de Nicolae Iorga si publicat in 1933 de Academia Romana - Memoriile sectiunii istorice, o carte in care sunt adunate pareri ale strainilor care au trecut sau au stat prin Principatele Romane in a doua parte a secolului 19:

1. Rumanien, Land und Volk (Leipzig) - Rudolf Henke - calatoreste prin Romania in 1868 "luandu-si foarte amanuntite note de care s-a folosit reproducandu-le in mare parte la 1877, in clipa razboiului de independenta, ca adaos de observatii personale, la cartea "Rumaniei, Land und Volk".

- Henke despre Cuza: "un aventurier ordinar care ca Print Domnitor si-a intrebuintat situatia numai ca sa adune comori" 

- Henke despre Giurgiu: "un mare bazar cu lucruri neingaduit de scumpe si cu o circulatie imensa (immenses Verkehr)", dar in care aveai avantajul sa bei bere

- Henke despre Galati: un oras colosal de murdar (kolossaler Schmutz)

- Henke despre Barlad, unde spune ca a gasit "o chinuitoare curatenie in odaie si in casa cum o mai gasisem pretutindeni in locuintele romanesti"

2. Geschichte des osmanischen Reiches im letzten Jahrzehnt (1875, Leipzig) - Carl Schmeidler: 

- romanii sunt contra independentei

- romanii sunt o un amestec fara caracter in care domina tendinta slava la faramitare si lipsa de solidaritate, motiv pentru care ar trebui "sa se dea robi Turcilor"

- "taranii sunt pe cea mai de jos treapta a culturii; indata ce unul din astia are bani, bea si joaca turbat la muzica tiganilor, iar apoi se duce acasa, bate nevasta si copiii si doarme pana ce batul pandurului il trezeste pentru a-l lua la robota"

- "boierii isi iau arenda, stau in oras, se caciulesc in jurul Domnului lor sau il tradeaza, si cheltuiesc intr-o noapte cateva mile patrate din proprietatile lor"

- despre cele doua partide politice principale: "unul tinteste a mari principatul cat se poate pe seama Ungariei, Turciei, intrucat se afla acolo elemente romanest" iar despre celalalt partid, format din "revolutionari" spune: "uraste pe Domn pentru ca e strain si pentru ca incearca a tine liniste si ordine in tara"

- spune ca in viata politica romaneasca exista multa ura impotriva strainilor, mai ales a evreilor si a nemtilor

- crede ca sperantele pentru independenta tarii sunt desarte

3. Principatul Romaniei (1869, Viena) - maior Heinrich Filek von Wittinghausen ("ofiterul imperial pare a fi facut parte din armata de ocupatie in timpul razboiului Crimeei", spune Iorga:

- "Bucurestii au 120.000 de locuitori in 16.000 de case, 12.000 de trasuri de lux, 40.000 de cai boieresti"

- Iasul cu "multe palate ale boierilor, distinse prin mobilarea lor luxoasa, sub un haos de mizerabile bordeie si de case de lemn prin strazi in cea mai mare parte nepavate"

- tot despre Iasi spune ca are "70.000 de locuitori dintre care 25.000 de evrei, 1.300 de trasuri, 5.000 de droste (birja, trasura), 12.000 de cai scumpi"

- despre populatia locala: Braila si Giurgiu cate 20.000 de locuitori, Galati 40.000, Botosani 27.100

- "taranul roman e bun la suflet, cinstit si credincios"

- "limba romana e foarte aproape de italiana ca dulceata, elasticitate si memorie"

- "boieroaica de azi e doamna moderna a cercurilor din Apus, emancipata de prejudecati si marginiri, care-si apropiaza mai putin limba materna decat franceza, engleza si italiana. Se ingrijeste putin de gospodarie si de copiii ei, a caror educatie se face in institutele fraceze din Iasi di Bucuresti" 

- "si in cercurile de sus se intalneste acea voie buna si prietenie care se afla la cele de jos, adaugandu-se intr-un chip exceptional si silinta de a face bine saracilor"

- despre soldatul roman: "e sprinten si inteligent; cel moldovean e mai destept, mai plin de initiativa si mai aprins decat munteanul"

- despre ofiterii romani, cu exceptia acelora veniti din armata prusaca si austriaca: "e inca mult de dorit"

4. Aus Halb-Asien, Culturbilder aus Galizien, der Bukowina, Südrussland und Rumänien - Carl Emil Franzos (evreu stabilit la Viena, fiu de medic din Podolia, trait in Bucovina ca tanar si cunoscator al limbii romane):

- romanii si-au insusit limba franceza, o vorbesc, dar nu inteleg nimic din civilizatia franceza, pentru ca dedesubt e doar lene si barbarie

- in tara sunt doar "campii nelucrate, bordeie si fiinte omenesti iremediabil de trandave"

- vorbeste cu dispret despre femeile emancipate si cele cu darul betiei din Principate 

5. Rumänien, eine Darstellung des Landes und der Leute - Romania, o reprezentare a tarii si a oamenilor (Breslau 1887) - Rudolf Bergner

- accentueaza ca tara s-a dezvoltat economic, s-a schimbat mult in ultimii ani, s-au rezolvat probleme de coruptie si de stat de drept, "haina orientala" a disparut aproape total, influenta germana o inlocuieste pe cea franceza, viata e mai ieftina decat in alte parti si recomanda strainilor sa viziteze Romania

- lumea e tratata "mai politicos si mai cu cuviinta decat in hotelurile germane" , "politetea si buna cuviinta sunt acasa in Romania"

- critica moravurile si lauda imbracamintea femeilor: "Bucurestii se deosebesc avantajos de Budapesta, unde intr-o seara calda de vara nu afli pe cheiul Dunarii decat evreice al caror gust se manifesta intr-un chip strigator la cer"

- "dupa ce stai cateva luni in tara, locuitorii Vienei si Berlinului par putin atragatori"

- il critica pe Cuza, considerandu-l doar un afemeiat

- conservatorii condusi de Lascar Catargiu sunt prezentati ca "prieteni ai rusilor"