Bucataria - Viata de fiecare zi din Rusia ultimului tar - Henri Troyat

Francezul lui Henri Troyat, invitat la masă de o familie rusească, află că bucătăria "era rânduită pentru multe feluri de mâncare, de anotimpuri și de sărbătorile religioase".

"o delicioasă prăjitură cu brânză de vaci și zahăr, pasha, și un fel de cozonac, kulici, se făceau numai de Paști, clătitele cu smântână și icre negre, blinîi, apăreau la masă numai în zilele când se mânca de dulce; trebuia să aștepți vara că să mănânci okroșka - borș rece, acrișor, cu mirodenii, unde înotau bucăți de pește și așchii de gheață; întoarcerea ciocârliilor, la 9 martie, era sărbătorită cu pâinițe în formă de pasăre (javoronki) cu ochi din stafide. Dar mai erau și alte feluri, nenumărate, care se mâncau în timpul anului: borșci - borș de varză și carne, servit cu smântână, kulebeaka, plăcintă cu carne, cu orez, cu pește, parjoale de Kiev, cotletele Pojarski, pelmeni ... Fără a mai pune la socoteală preparatele din bucătăria franceză, foarte apreciată în Rusia".

"În ceea ce privește vodca, rachiu din cereale, existau mai multe feluri: de la vodcă albă obișnuită până la vodcă piperată, perțovka, trecând printr-o vodcă mai parfumată, zubrovka, numită așa deoarece iarba care-i dădea acest parfum era foarte căutată de un animal pe cale de dispariție - zubr (zimbrul)".

Mesele îmbelșugate nu erau însă pentru toată lumea, ci doar pentru clasa bogată.

Săracii din Rusia trăiau cu "sci, borș de varză murată, kasa, pilaful de arpacaș, borsci și pâine neagră (...) vara ca și iarna, preferau vodca, dar le plăcea și cvasul, băutură mai puțin costisitoare, obținută prin fermentarea orzului".

Cât despre ceai, aflăm că avea, ca și azi, o importanță națională. Chiar bacșiș se spunea în rusă "na ceai" - pentru ceai. În toate provinciile samovarul era sufletul casei, simbol al destinderii și al tihnei. Numele său venea de la două cuvinte rusești: "sam"- el însuși, și "varit" - a fierbe".

----

- țigară rusească = papirosa

- bacșiș = na ceai (pentru ceai)