OCCIDENTUL SI INDEPENDENTA - I

Regele Carol I

Deseori, istoria citită în jurnale, memorii sau alte documente de epocă fie nu coincide cu versiunea oficială de mai târziu, fie este preluată fără elemente relevante, care ar ofensa diverse sensibilități.

"Bucureștii de altădată" scrisă de Bacalbașa este, din această perspectivă, o sursă istorică de aur. 

Pe scurt, în 1877 - 1878 are loc războiul ruso-turc. 

Între România și Rusia se încheie o Convenție prin care se permite tranzitarea țării de către trupele rusești spre Dunăre, pentru confruntarea armată cu turcii. 

Convenția mai stipula, printre altele, ca Imperiul țarist să mențină integritatea teritorială a României, pentru că se știa că rușii vor înapoi cele trei județe - Cahul, Ismail și Bolgrad (retrocedate Moldovei în urma războiului Crimeei din 1856).

România participă la război de partea rușilor pentru a scăpa de supunerea față de otomani.  

Războiul e câștigat de țariști, care încheie cu turcii pacea de la San Stefano fără prezența și implicarea Românie. Mai mult, iau înapoi cele trei județe prin care își reasigurau accesul la gurile Dunării: Cahul, Ismail și Bolgrad.

Puterile occidentale, în principal Anglia și Austro-Ungaria, sunt nemulțumite de creșterea influenței țariste în Balcani. 

Pentru dezamorsarea conflictului între marile puteri are loc Congresul de la Berlin și discuțiile sunt prezidate de neamțul Bismark. România e prezentă prin Ion Brătianu și Mihail Kogălniceanu.

Iată un pasaj care îndepărtează mult din mistificările sau edulcorațiile academice despre cum am obtinut noi independența în 9 mai 1877: 

"conservatorii prognosticau că Basarabia e pierdută definitiv (...) din cauză că la putere se afla un guvern radical pe care Rusia oficială nu-l poate iubi".

"Liberalii răspândeau știri optimiste și sperau mult de la influența pe care Brătianu o va putea exercita asupra diplomaților europeni".

"Dar știrile de la Berlin sunt rele. Brătianu și Kogălniceanu nu câștigă nimic, toți diplomații le spun că Rusia, care e dispusă să facă concesiuni pe toate celelalte puncte, la Basarabia nu renunță cu nici un preț. Toți sfătuiesc pe delegații români să se înțeleagă direct cu Rusia, de la care pot dobândi cesiuni teritoriale cât mai largi în Bulgaria".

Opinia publică din România, Bratianu și Kogălniceanu resping propunerea așa că "delegația română părăsește Berlinul".