REMINISCENTE

Un volum de strânsură scris de Caragiale, cu amintiri, povești reale și plăsmuite, un basm și câteva traduceri.

Prima povestire, numită Karkaleki, este chiar despre personajul cu acest nume - unul dintre primii gazetari din țară și "întemeietorul presei noastre politice". 

Karkaleki, pe numele adevărat Zaharia Carcalechi, a rămas în istoria publicisticii prin servilismul său față de domnitor. Această slăbiciune este evidențiată și ironizată de Caragiale prin relatarea unui episod despre modernele "lumânări de șpermanțet" aduse în țară de Vodă și bătaia încasată de Karkaleki de la stăpânire pentru că nu le-a lăudat îndeajuns în publicația lui.

"Cum intră publicistul, Vodă sare de pe divan și fără vorbă, șart-part! câteva palme și pe urmă trage-i pe spinare cu ciubucul.

- Știi pentru ce te-am bătut? întreabă Vodă ostenit.

- Nu, să trăiești, Măria Ta! răspunde amețit Karkaleki.

- Pentru că ești un ticălos!

- Ticălos, Măria Ta. Iartă-mă! 

E drept că întemeietorul presei noastre politice merita palmele și ciubucele. Nu fusese destul de clar și de entuziast în darea lui de seamă asupra lumânărilor de șpermanțet"

Și pentru că mi se pare sinistru de indecent să comentez ceva despre Caragiale, voi mai aminti câteva elemente factuale despre această carte publicată la Editura Flacăra în 1915:

Secțiunea de reminiscențe (memorii) surprinde "vremuri de ciocoism grețos" relevate prin episoadele Karkaleki, Baioneta inteligentă, C.A Rosetti, Istoria se repetă, Șah și Mat, Politică și delicatețe, Jertfe patriotice și Leac de criză.

Pe lângă acestea, volumul mai are câteva povești și povestiri, basmul Florea-Voievod și patru traduceri: "Curiosul pedepsit", fragment din Don Quijote, "O balercă de Amontillado" și "Masca", ambele de Edgar Allan Poe și "Broasca minunată" de Mark Twain.